Colegii de la UrbanizeHub au publicat de curând o propunere pentru a gândi și a construi orașe mai frumoase în România. De ce? Pentru că noi toți trăim pentru frumos. Poezia, cântecul, discuțiile cu prieteni buni până la 5 dimineața, iubirea, acestea sunt lucrurile pentru care trăim.
Un oraș poate fi multe lucruri. La bază, este locul unde ne găsim un rost în viață. Un oraș “funcțional” este un oraș ce oferă oportunități oamenilor care trăiesc acolo. “Orașul funcțional” este un oraș unde mulți dintre noi trăim – din păcate. Manifest pentru Orașul Frumos ne provoacă, însă, să vedem cum putem transforma orașele unde trăim în orașe PENTRU care trăim.
În mod evident, frumosul e definit în mod diferit de fiecare. Pentru unii, cel mai frumos lucru de pe pământ este zâmbetul unui copil, pentru alții, frumosul sunt orele ce trec ca vântul alături de oameni dragi. Manifest pentru Orașul Frumos își propune însă să analizeze frumosul strict din perspectiva spațiului urban. La fel cum teii ne încântă simțurile când sunt înfloare, un oraș frumos ne înalță atunci când îi navigăm străzile și îi descoperim secretele.
Cum arată un spațiu urban frumos? Poate părea greu să pui acest lucru într-un tipar. Autorii Manifestului și-au propus însă exact acest lucru. Punctul de plecare sunt orașele pe care alegem să le vizităm, sau zonele din propriile orașe unde preferăm să ne petrecem timpul liber. Dacă analizăm aceste orașe și cartiere, ne dăm seama că există o “rețetă” pentru a construi orașe mai frumoase. Nu o să divulgăm rețeta aici. Merită să citiți pentru aceasta Manifestul – nu este lung și merită lectura.
O să includem însă câteva propuneri pentru un Iași mai frumos:
Centrul Vechi. Avem nevoie ca municipalitatea să organizeze un concurs de soluții pentru regândirea centrului vechi – atât în ceea ce privește spațiile publice, cât și clădirile din zonă. Echilibrul estetic al centrului vechi este grav afectat de blocurile comuniste inserate printre clădirile istorice. Aceste blocuri au fost lăsate să se degradeze, iar schimbările pe fațadă făcute de fiecare proprietar în parte au transformat aceste blocuri în adevărate surse de poluare vizuală. Clujul, a pregătit, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, concursuri de soluții pentru aproape fiecare colțișor din centrul vechi al orașului. Rezultatul îl putem vedea direct dacă mergem în vizită pe acolo.
Cartierele de blocuri. 85% dintre ieșeni stau la bloc.85%! Cu toate acestea, în peste 30 ani de tranziție, puține soluții integratede regândire a cartierelor de blocuri au fost propuse. Este important ca aceste cartiere, unde bună parte dintre noi trăim, să fie regândite. Un ghid pregătit de Banca Mondială oferă mai multe idei pentru transformarea cartierelor de blocuri comuniste din România, și poate inspiră și administrația ieșeană să facă ceva în acest sens (mai ales că pentru 2021-2027, intervențiile de regenerare urbană vor fi eligible pe fonduri europene și vor avea finanțare substanțială).
Cartierele noi. Periferia Iașului și suburbiile, precum Valea Lupului sau Miroslava, s-au dezvoltat într-un mod haotic și nesustenabil – o dinamică de dezvoltare ce nu ar trebui continuată. Manifest pentru Orașul Frumos oferă o serie de soluții simple în acest sens, pentru a ne asigura că Iașul ce îl vom lăsa nepoților noștri este un oraș unde ei să își dorească să trăiască.
Vă invităm la lectură, și, subsecvent, la ACȚIUNE!
